Libertate

E liniste...poate mult prea liniste.Linistea te face sa te simti singur.Asa si este,sunt singura invaluita de tristetea notpii.
O noua zii a trecut...este la fel ca intotdeana.Aceeasi monotonie din care mi-am dorit sa ies intotdeauna.Poate daca aveam putin curaj as fi reusit sa fac tot ce simt.De ce nu pot sa alerg nestingherita prin ploaie?De ce nu pot sa ma catar in cel mai inalt pom,si sa strig "SUNT LIBERA!"

Mi-as dori sa plec intr-un loc indepartat,unde nimeni nu ma cunoaste...acolo poate as reusi sa scap de prejudecati si sa fiu eu insami!Ma simt incatusata de societate,de ce nu putem face ceva fara ca lumea sa se uite ciudat?Si mai ales,de ce imi pasa?!

O vorba inteligenta era:"Sa te gandesti de doua ori inainte sa faci ceva!"Dar cine spune ca inteligenta te face fericit?

Ratiunea exagerata te izoleaza intr-un balon de plastic.Te protejaza de factorii externi dar iti ucide si ultima farama de umanitate.Te transforma intr-un robot.Dar ce se intampla cand robotul vrea sa simta?

Balonul se sparge..iar robotul ramane neajutorat in mainile unui destin prea neprevazut si crud!

Rad de tine robotule!Este numai vina ta ca ai decis sa te ascunzi!Daca aveai macar putin curaj poate ca ai fi fost fericit!

Simt cum soarta ma manipuleaza,se joaca cu mine.Robotul capata simturi,a devenit din nou o fiinta umana...si urla...captivat de tulburatoarea lui existenta.

Trec nepasatoare in fata oglinzii sufletului...robotul zace intr-un colt intunecat...intr-o continua agonie.In curand va disparea...se va pierde in prapastia uitarii.A ramas doar sufletul ce se lupta cu ratiunea pentru un gram de fericire!

Aud zdranganitul lanturilor...ceva plezneste....in sfarsit am rupt lanturile!SUNT LIBERA!